DOAR CEA MAI BUNA PRIETENA TE POATE APARA DE DUSMANII TAI NEMURITORI...
Academia Sf. Vladimir nu este o scoala ca oricare alta, ci un loc secret, ascuns in strafundurile padurilor din Montana, in care moroii (vampiri vii si muritori) sunt educati in tainele magiei, iar tinerii dhampiri (jumatate oameni, jumatate vampiri) sunt antrenati sa-i apere de atacurile sangeroase ale strigoilor (morti vii), cei mai inspaimantatori si mai periculosi vampiri.
Rose Hathaway, o fata dhampir, se pregateste sa devina garda de corp pentru prietena ei cea mai buna, printesa moroi Lissa Dragomir. Antrenamentul pentru lupta cu strigoii este unul dur si epuizant, iar, pe langa intrigile si comploturile din Academie, situatia ei se complica din cauza unei idile tainuite si interzise. Avand o legatura psihica iesita din comun, cum nu s-a mai intalnit de secole, cele doua eroine incearca sa faca fata amenintarilor...
Acum sa incep cu recenzia mea.Cartea asta e absolut geniala.M-a surprins intr-atat de mult incat am vrut sa aflu si cine e autoarea din spatele acestei carti minunate.Desi mi-a sarit un singur lucru in ochi, are patru pisici!Si asta ca o paranteza, ce au mai toti scriitorii cu pisicile?Asta imi da de banuit, asta fiindca si eu iubesc pisicile.Dar lasand asta la o parte si revenind la subiect, nu stiu ce si-ar mai dori cititorul de la cartea asta.Are toate ingredientele pentru o reteta ca la carte.
Incep mai intai cu protagonista, Rose.Fata asta are acel ceva care o face irezistibila.E tipul eroinei impulsive, agresive, dar este ambitioasa si plina de pasiune.Nu ai cum sa nu o iubesti si sa o respecti in felul acela in care respecti un model in viata.Bine, acum nu va spun sa faceti ca ea si sa spargeti nasul primului care va enerveaza.Dar eu una m-am regasit in personajul ei.Felul ei de a cauta pericolul, de a-l provoca e chiar interesant.Chiar daca a avut parte si de zvonuri urate, totusi, o apreciez pentru cum reuseste sa se integreze atat de usor in grupurile de la academie.Ceea ce nu pot spune despre mine.La chestia asta chiar o invidiez.Si atitudinea ei, seriozitatea cu care isi trateaza datoria de a-si proteja cea mai buna prietena, toate o completeaza perfect.Iar Dimitri, oo, frumosul si atragatorul Dimitri, de fiecare data cand ii aud numele ma gandesc la Ben Barnes.Desi ceva chiar nu se potriveste.Inaltimea!Ce naiba, cum sa aiba mai mult de doi metri, dar ce-i, urias?Stiu ca barbatii trebuie sa fie mai inalti, dar chiar in halul asta?Exceptand acest mic detaliu, pe care oricum eu il ignor complet cand mi-l imaginez, Dimitri chiar e un Zeu.Dar unul crunt!Eu in locul lui Rose ii dadeam lui un pumn in gura.Oricum, idila lor, chiar daca nu prea s-a pus accentul pe ea in acest volum, decat pe la sfarsit, chiar inteleg de ce este interzisa.Cred si eu ca daca trebuie sa aperi o printesa moroi si partenera ta cu care o protejezi se intampla sa fie si iubita ta....apoi cum sa nu sari in fata iubitei tale ca sa-ti infiga un strigoi coltii in gat?Dar serios vorbind, si eu as face la fel daca as fi in locul lui.Dar chiar si asa...datoria asta chiar merita atata suferinta cand vezi ca prietena ta se intalneste linistita cu cel pe care-l iubeste si tu nu poti face la fel fiindca trebuie sa o protejezi pe ea?Asta este egoism, cu parere de rau pentru Lissa.
Bun, bun, bun...gata cu nemultumirile mele.Ceea cea vreau sa spun eu este ca seria asta chiar merita citita si eu de abia astept sa termin de scris recenzia asta ca sa continui cu volumul al doilea.Actiunea este una neobisnuita, in sensul ca este originala, si pur si simplu nu o sa vrei sa mai lasi cartea din mana.Eu am citit de dimineata pana seara si pana la urma am reusit sa o termin.Pur si simplu nici nu mai vroiam sa mananc, atat de prinsa eram in intrigile si idilele de la academie.Asa ca ignorati ce va zic altii despre genul asta de carti.Nu sunt carti de copii, nu sunt carti imature si cu siguranta nu sunt carti proaste!Un adolescent invata mult mai mult ce inseamna viata lui acum din astfel de carti decat din carti de-al de Morometii, Ion sau mai stiu eu care carti.Nu spun ca aceste carti nu sunt importante, sunt, dar parerea mea este ca ne trebuiesc numai pentru BAC si atat.Sunt depasite.Si pana la urma, dragii mei profesori si parinti din secolul trecut, lasati copiii sa citeasca ce vor ei.Vreti mai degraba sa nu citeasca nimic?Vreti sa se lase masacrati de realitatea asta ingrozitoare in care traiesc?Sa nu mai stie cum e sa viseze, sa nu mai stie cum sa zambeasca, sa fie liberi, sa fie FERICITI?!Mai reflectati, dragii mei, mai reflectati.
Acum sa incep cu recenzia mea.Cartea asta e absolut geniala.M-a surprins intr-atat de mult incat am vrut sa aflu si cine e autoarea din spatele acestei carti minunate.Desi mi-a sarit un singur lucru in ochi, are patru pisici!Si asta ca o paranteza, ce au mai toti scriitorii cu pisicile?Asta imi da de banuit, asta fiindca si eu iubesc pisicile.Dar lasand asta la o parte si revenind la subiect, nu stiu ce si-ar mai dori cititorul de la cartea asta.Are toate ingredientele pentru o reteta ca la carte.
Incep mai intai cu protagonista, Rose.Fata asta are acel ceva care o face irezistibila.E tipul eroinei impulsive, agresive, dar este ambitioasa si plina de pasiune.Nu ai cum sa nu o iubesti si sa o respecti in felul acela in care respecti un model in viata.Bine, acum nu va spun sa faceti ca ea si sa spargeti nasul primului care va enerveaza.Dar eu una m-am regasit in personajul ei.Felul ei de a cauta pericolul, de a-l provoca e chiar interesant.Chiar daca a avut parte si de zvonuri urate, totusi, o apreciez pentru cum reuseste sa se integreze atat de usor in grupurile de la academie.Ceea ce nu pot spune despre mine.La chestia asta chiar o invidiez.Si atitudinea ei, seriozitatea cu care isi trateaza datoria de a-si proteja cea mai buna prietena, toate o completeaza perfect.Iar Dimitri, oo, frumosul si atragatorul Dimitri, de fiecare data cand ii aud numele ma gandesc la Ben Barnes.Desi ceva chiar nu se potriveste.Inaltimea!Ce naiba, cum sa aiba mai mult de doi metri, dar ce-i, urias?Stiu ca barbatii trebuie sa fie mai inalti, dar chiar in halul asta?Exceptand acest mic detaliu, pe care oricum eu il ignor complet cand mi-l imaginez, Dimitri chiar e un Zeu.Dar unul crunt!Eu in locul lui Rose ii dadeam lui un pumn in gura.Oricum, idila lor, chiar daca nu prea s-a pus accentul pe ea in acest volum, decat pe la sfarsit, chiar inteleg de ce este interzisa.Cred si eu ca daca trebuie sa aperi o printesa moroi si partenera ta cu care o protejezi se intampla sa fie si iubita ta....apoi cum sa nu sari in fata iubitei tale ca sa-ti infiga un strigoi coltii in gat?Dar serios vorbind, si eu as face la fel daca as fi in locul lui.Dar chiar si asa...datoria asta chiar merita atata suferinta cand vezi ca prietena ta se intalneste linistita cu cel pe care-l iubeste si tu nu poti face la fel fiindca trebuie sa o protejezi pe ea?Asta este egoism, cu parere de rau pentru Lissa.
Bun, bun, bun...gata cu nemultumirile mele.Ceea cea vreau sa spun eu este ca seria asta chiar merita citita si eu de abia astept sa termin de scris recenzia asta ca sa continui cu volumul al doilea.Actiunea este una neobisnuita, in sensul ca este originala, si pur si simplu nu o sa vrei sa mai lasi cartea din mana.Eu am citit de dimineata pana seara si pana la urma am reusit sa o termin.Pur si simplu nici nu mai vroiam sa mananc, atat de prinsa eram in intrigile si idilele de la academie.Asa ca ignorati ce va zic altii despre genul asta de carti.Nu sunt carti de copii, nu sunt carti imature si cu siguranta nu sunt carti proaste!Un adolescent invata mult mai mult ce inseamna viata lui acum din astfel de carti decat din carti de-al de Morometii, Ion sau mai stiu eu care carti.Nu spun ca aceste carti nu sunt importante, sunt, dar parerea mea este ca ne trebuiesc numai pentru BAC si atat.Sunt depasite.Si pana la urma, dragii mei profesori si parinti din secolul trecut, lasati copiii sa citeasca ce vor ei.Vreti mai degraba sa nu citeasca nimic?Vreti sa se lase masacrati de realitatea asta ingrozitoare in care traiesc?Sa nu mai stie cum e sa viseze, sa nu mai stie cum sa zambeasca, sa fie liberi, sa fie FERICITI?!Mai reflectati, dragii mei, mai reflectati.
Cu tot respectul, o cititoare infocata.
-Crezi ca sunt draguta?
Ma privi cu o seriozitate totala,asa cum facea intotdeauna.
-Cred ca esti frumoasa.
-Frumoasa?
-Esti atat de frumoasa,ca ma doare uneori.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu